marți, 9 aprilie 2013

O să fie bine ...

       Bing , bang , pleosc , trosccccc ! Bzzzzz...bzzzzzz.... Fiuuuu ! Taxiiiiiiiii !!! 
Cam aşa îmi sună telefonul. O voce bine cunoscută a unui prieten pe care mi l-am adăugat în septembrie trecut la puţinii pe care-i mai am. E bine că prietenii poţi să ţi-i alegi. Dintre cei pe care ţi-i alegi tu, puţini sunt cei ce te aleg pe tine. E o chestiune de compatibilitate. Cu Ioan  am făcut cunoştinţă la vremea când eram pe post de pacienţi la o clinică de "oase rupte" din prea iubita mea urbe. Eu cu şoldul ...el cu genunchiul . El a plecat repejor , eu am mai rămas câteva zile , apoi ne-am căutat la telefon şi ne-am înveselit amândoi la gândul că ne-am mai adăugat câte un prieten în panoplia deja existentă. 
     -Te salut din Bucureşti ! 
     - Ce spui Ioane ? Mă bucur să aud asta . Sper să vii pe la mine ! 
     - Dac-ai şti unde sunt ...
     - Nu-i nimic ...vin eu şi te iau ...
     - Sunt în spital . 
     - Ce-ai păţit , Ioane ? 
     - Am o bubă şi am venit s-o scot. 
     - Dă-mi azimutul şi vin la tine !  
********************************************************

Şi într-o jumătate de oră eram la el . A ieşit pe hol , am găsit o canapea liberă  şi am stat de taină până ne-a apucat căscatul pe amândoi. Am depănat din caierul întâmplărilor prin care trecusem în cele câteva luni de când nu ne mai văzusem . Dar am făcut o haltă şi prin peisajul actual , cel cu care generaţia noastră este greu să se acomodeze. El a ieşit de curând la pensie. N-ar fi vrut dar...întrepriderea lui a intrat în insolvenţă. Perspectivele nu sunt deloc îmbucurătoare. Din industria locală au rămas trei firfirici. Ce-or vrea să facă ăştia cu noi? Copiii ne pleacă afară. Aici nu au nici un viitor.  Fii mai optimist Ioane ! Cum să fiu când văd că totul în jur se dărâmă ? Îmi făceam mai ieri , planuri pe termen lung. Azi trăiesc de azi pe mâine şi nu-mi place . Ioane , citeşte cartea asta ...şi spune-mi şi mie dacă autorul are dreptate ori ba . O ştiu . Are dreptate . Aşa se simte ...un miros de demolare totală. Am crezut că generaţia noastră n-o să mai apuce acele vremuri. Dar...se pare că totul va conduce înspre marea bubuială.  După ...vor fi şi locuri de muncă , vor fi şosele noi , autostrăzi, reţele noi de termoficare, case frumoase, tot ce ne dorim acum , va fi după marea bubuială. Şi ce , fără bubuială nu se poate? Ba se poate ...da e mai ieftin aşa. Şi vor fi şi nişte victime colaterale ...necesare şi alea ...de unde bani de-atâtea pensii ? Ioane ...nu mai fi aşa de prăpăstios. Asta e numai din cauza bubei tale . Ţi-o scot ăştia măine şi ...o să vezi.  O să fie bine ! 
   Doamne-ajută ...da...nu cred !